Sexualitatea feminina generatoare de dileme 10.01.2012 | Autor Cabinet Psihologie si Psihoterapie- LUCRETIA PREDA. 73 vizualizari, 0 raspunsuri
Sexualitatea feminina comparativ cu cea a barbatilor
Natura fundamentala a femeilor este diferita de cea a barbatilor. Femeile tind sa fie timide si nehotarate in exprimarea sentimentelor si dorintelor proprii, si sovaielnice in a-si arata trupurile. O crestere lenta si romantica a atmosferei sexuale invioreaza dorinta si le pregateste pentru exprimari sexuale profunde si intense. Femeile au nevoie de incredere si siguranta, si le este necesar mai mult timp decat barbatilor pentru a se excita in timpul actului sexual.
Femeile nu trebuie sa-si nege aceasta parte a vietii lor. In ultimii ani, multe femei au inceput sa creada ca drumul lor spre libertate se bazeaza in principal pe egalitatea lor cu barbatii, si, in acest proces, ele s-au eliberat de timiditatea si nesiguranta lor, asumandu-si exprimarea rapida si directa a multor barbati. Unele grupuri organizate cred ca timiditatea si exprimarea sexuala lenta fac parte dintre trasaturile impuse lor de catre societate, si nu sunt atribute naturale ale femeilor.
Putem sa ne dam seama ca nu acesta este adevarul daca observam sexualitatea feminina in totalitatea ei. De exemplu, la nivel fizic, o femeie nu se comporta ca un barbat. Barbatul atinge limita activitatii lui sexuale foarte rapid, prin orgasm , in timp ce femeia are nevoie, in mod normal, de mai mult timp si de o activitatea sexuala mai indelungata. Sa luam in considerarea acest punct de vedere si la nivelul simbolic si fiziologic al ovulului si al spermatozoidului: ovulul este singur, mare, abundent, lent in miscari si este depozitul substantelor nutritive. Spermatozoizii sunt nenumarati, mici, iuti si competitivi. Spermatozoizii se indreapta spre ovul. Ovulul are o membrana externa foarte dura, pe care spermatozoizii trebuie sa o strapunga.
Comportamentul sexual lent si contradictoriu al femeii este o manifestare exterioara a naturii ei sexuale interioare. A ignora acest adevar fundamental, in favoarea unei exprimari sexuale mai directe si agresive, produce numai dezechilibru.
De fapt, femeile pot ajunge sa isi faca singure rau in aceasta cursa spre „egalitatea” cu barbatii. E de ajuns sa vedem cate femei au inceput sa fumeze in ultimii ani, de aici derivand o crestere a incidentei tumorilor pulmonare in randul lor. Astfel de reactii sunt contraproductive si ultragiante (Dr. Wikoff, Johanina, Romaine, S. Deborah, 2006).
In general, persoana cea mai apropriata de o femeie este partenerul ei. Acesta din urma trebuie sa invete sa cunoasca trupul, mintea si nevoile launtrice ale femeii. Daca nu are o intelegere generala asupra femeilor, nu va reusi sa-si inteleaga nici macar propria partenera. Neintelegerile conduc catre un dezechilibru in sfera sexuala, care, la randul lor, pot face sa apara probleme ulterioare in raporturile cu ceilalti. Cand o femeie lucreaza opt ore pe zi in afara casei si se mai ocupa si de treburile gospodaresti, frumusetea ei se ofileste cu repeziciune si dorinta ei sexuala scade. De multe ori barbatii se intreaba de ce consoartele lor si-au pierdut entuziasmul pentru sex pe care il aveau altadata. Ei nu inteleg ca, dupa toate acele ore de munca, nu mai au forta suficienta si pentru activitatea sexuala.
Activitatea sexuala a femeii
Frumusetea fizica si sexualitatea sunt, in general, corelate dar, cand nu exista forta interioara, persoana respectiva nu poate avea o experienta sexuala satisfacatoare. Daca o femeie vrea sa aiba o viata bogata si, din punct de vedere sexual, satisfacatoare, trebuie sa isi sporeasca propria forta interioara, ceea ce o va face sa-si asume o atitudine radioasa si o va face sa devina atractiva sub toate aspectele. Pentru a mari placerea senzuala in sexualitate, este nevoie de ascutirea puterii simturilor. Aceasta se poate face numai cu ajutorul vointei si perseverentei. O persoana slaba renunta la aceste eforturi si nu poate incerca o experienta sexuala intensa, desi tocmai prin intensificarea experientei senzuale este in masura sa prelungeasca experienta bucuriei sexuale (Vinod Verma, 1997).
Cat priveste energia sexuala, nivelul ei variaza enorm de la o femeie la alta. Femeile cu o stare de sanatate buna si o vitalitate accentuata, care sunt comunicative, proaspete si vesele, au un caracter prietenos si o conditie fizica buna, carora le place sa manance, care sunt atente si inteligente, curioase sa stie, sa invete sa exploreze lucruri noi, sunt cele care au un impuls sexual puternic, chiar si in timpul menstruatiei.
Sexualitatea are multe dimensiuni, inclusiv fizice, mintale, sociale si spirituale. Totusi, dimensiunea fizica este cea fundamentala. Trupul este sediul sexualitatii. Cuvantul „trup” se refera la sinele fizic al fiintei noastre, care include si mintea, dar nu include puterea de discernamant si intelectul. Cu alte cuvinte, trupul este sediul celor cinci simturi, cu mintea care inregistreaza perceptiile senzoriale provenite din lumea fenomenelor. Prin sexualitate, putem fi in masura sa ne dezvoltam intelectul si sa atingem experienta spirituala, dar trupul ramane mereu mijlocul fundamental. O indispozitie fizica sau o tulburare mintala pot bloca exprimarea sexuala si inhiba intensitatea experientei (Dolto, Francoise, 2005).
Nu putem vorbi despre sexualitatea feminina ignorandu-i pe barbati. Conform Alan Pease (1998), activitatea sexuala a unui barbat poate fi comparata cu un aragaz: focul se aprinde instantaneu si arde cu putere. La fel de repede se si stinge. Iar activitatea sexuala feminina poate fi comparata cu o plita electrica: se incalzeste treptat pana la o anumita temperatura si ramane calda o perioada de timp mai indelungata.
In continuare, putem contura graficul ce reprezinta viata sexuala a barbatului si a femeii pe parcursul intregii vieti. Nivelul testosteronului la barbati scade odata cu varsta si astfel scade si dorinta sexuala. In cazul femeii, dorinta creste treptat astfel incat, punctul culminant este in jurul varstei de 36-38 de ani, ceea ce explica sindromul „atractiei fata de baietasi, pentru distractie”, caracteristic celor ajunse la maturitate deplina. Activitatea sexuala a barbatului de 19 ani corespunde celei a femeii de 30 de ani. Acest grafic demonstreaza de asemenea, ca dorinta sexuala a unui barbat de 40 de ani corespunde celei a femeii de 20 de ani. Astfel poate fi explicata asocierea urmatoare: un barbat in varsta si o femeie tanara. Dorinta sexuala, in cazul barbatilor, se pastreaza, de regula, de-a lungul vietii, adica el este interesat de sex atat la 30 cat si la 70 de ani, numai ca puterea este alta. Femeia, de obicei, este interesata de sex mai mult in jurul varstei de 20 de ani (din dragoste), dar dorinta de a face sex propriu-zis nu este foarte intensa. Acelasi interes se poate observa si in jurul varstei de 30 de ani, dar dorinta contactului sexual este mult mai intensa.
In general, in cazul femeii singure, dorinta sexuala este mult mai mare decat in cazul celei casatorite, pe cand la barbat lucrurile stau altfel. In urma unui studiu efectuat la Quincy Univercity, s-a demonstrat ca doar 11% dintre femei, comparativ cu 37% dintre barbati, se gandesc la sex la fiecare 30 de minute.
O puternica influenta asupra vietii sexuale feminine o au evenimentele zilnice. Daca ea este amenintata cu pierderea locului de munca, sau daca este acaparata in totalitate de munca, de problemele financiare, de copii bolnavi, a prins-o ploaia sau daca s-a pierdut catelul, atunci nici nu se poate discuta cu ea despre sex. Ea nu se gandeste decat cum sa ajunga in pat si sa se culce. Comparativ cu femeile, daca aceleasi lucruri li se intampla barbatilor, atunci cel mai bun remediu este sexul.
Doctorul Harold Bloomenfield, in carte sa „ Puterea celor cinci”, arata ca datorita cresterii nivelului estrogenului, in organismul femeii, in timpul actului sexual, au loc schimbari benefice la nivelul tesutului osos si sistemului cardio-vascular. Deci, cu cat mai mult sex, cu atat mai putin stres si o viata mai lunga.
Perspectiva psihanalitica asupra sexualitatii feminine
Dupa o ipoteza a lui Freud „barbatii se tem de femei pentru ca ele sunt‚ asemanatoare si neasemanatoare, asemenea lor si totusi diferite”. Asadar, care sunt, potrivit lui Freud conditiile acestei alegeri erotice?
Femeia nu trebuie sa fie libera. Casatorita, logodita etc., ea apartine unui altul, care, din acest motiv, „devine cel de-al treilea lezat”. Aceasta conditie este „implacabila”, sine qua non, pana intr-atat incat aceasta femeie, cat este libera, ramane neobservata.
Aceasta femeie trebuie sa aiba, in ceea ce priveste viata ei sexuala, o reputatie dubioasa, iar fidelitatea sa-i fie indoielnica, conditie pe care Freud o numeste, cu o anumite duritate, „iubirea pentru o tarfa”.
Tot Freud abordeaza femeia printr-un studiu al tabuului virginitatii, bazat pe referinte antropologice.
Virginitatea este marturia unui drept de posesiune si de exclusivitate; ea are o valoare comerciala si sacra.
Deflorarea este un act particular, important, sacru, pentru ca este sangeros (ca si menstruatia si crima) si pentru ca participa la „angoasa de inceputuri”.
Acest act este tabu si nu se poate efectua, la popoarele asa-zis primitive, decat dupa anumite ritualuri.
In realitatea tabuul virginitatii si cel al deflorarii nu sunt decat cazuri particulare ale vietii sexuale, care, in ansamblul sau, este tabu.
Intr-un mod inca si mai general, femeia este tabu.
Intrebare: de ce?
Pentru ca ea este alta, diferita, deci potential periculoasa. Si Freud se sprijina pe „narcisismul micilor diferente” pentru a explica neincrederea, ostilitatea, teama pe care le inspira femeile barbatilor. Sexualitatea feminina este diferita pentru ca femeia este lipsita de penis. Stupefiati, la inceput neincrezatori, apoi chiar terorizati atunci cand vad corpul mamei sau surorii lor, baietii isi spun ca, daca ele nu au penis, inseamna ca a fost taiat. In plus, explicatia revitalizeaza amenintarile vizand masturbarea. Aceasta fantasma persista, mai mult sau mai putin inconstient, in orice barbat adult: femeia este diferita; daca nu are penis, inseamna ca a fost castrata; iar daca a fost castrata, inseamna ca aceasta castrare este posibila. Daca, in fine, ceea ce este foarte evident, ea vrea sa aiba ceea ce nu are, sau nu mai are, atunci este cel putin revendicativa si potential periculoasa, mai precis castratoare.
Tabloul pe care il propune Freud, se vede, este sumbru: barbatii se tem de femei pentru ca ele sunt diferite, castrate si castratoare; ele ii slabesc, ii contamineaza, sunt totodata slabe, impotente si de temut, asadar demne de dispret.
Si, in plus, adauga Freud, este adevarat ca sunt de temut, fiindca, in cultura noastra, in raport cu sexualitatea, ele vor sa se revanseze; aceasta, in masura in care deflorarea a fost pentru fiecare nu doar un dureros cvasi-viol, ci, mai ales, o rana narcisica, pentru care ii va purta pica celui care a produs-o. De unde si ritualurile de deflorare la primitivi, in scopul inlaturarii reprosurilor facute de femeie tanarului sot.
Antropologii contemporani isi pastreaza dubiile in privinta interpretarilor freudiene asupra tabuului virginitatii. Totusi, ramane progresul interpretativ: barbatii vad diferenta dintre sexe ca o castrare suferita de femei, ceea ce reia, la adult, explicatiile pe are si le dau copiii. Aceste explicatii sunt universale, pur si simplu, pentru ca sunt banale: daca nu exista penis, inseamna ca a fost taiat. Explicatia este banala, dar este mai ales obligatorie: narcisismul nu cunoaste si nu admite diferenta naturala; trebuie sa existe o explicatie.
Barbatii se tem de sexualitate si pentru ca ii pune in prezenta femeilor, iar aceste relatii a barbatilor cu femeile sunt, in contextul oedipian, sub stapanirea complexului castrarii. Enigma sexualitatii, „roca”, este refuzul femininului, prin teama de castrare.
Feminitatea, in opinia lui Freud, este un ansamblu de calitati, cele pe care le poseda femeile si care le imbogatesc mai mult frumusetea, gratia, podoabele etc. Feminitatea unei femei semnifica faptul ca ea detine, ca nu este lipsita de, ca are ceea ce trebuie si ca este cum se cuvine ca sa nu evoce castrarea si sa trezeasca astfel dorinta masculina, fara a declansa angoasa.
BIBLIOGRAFIE
1. Cournut, Jean, „De ce se tem barbatii de femei”.Ed. Trei, 2003
2. Dolto, Francoise, „Sexualitatea Feminina”, Ed. Trei, 2005
3. Green, Andre, Presses Universitares de France, Paris, 1990
4. Pease, Alan & Pease, Barbara, „Why men don’t listen and women can’t read the maps”, 1998
5. Verma, Vinod, „Kama Sutra pentru Femei”, Pro Editura si Tipografie, 2004
6. Dr. Wikoff, Johanina, Romaine S. Deborah, „Kama Sutra”, Ed. Curtea Veche, 2006
Raspunde/Comenteaza acest articol
Cabinete/Clinici medicale corespondente
|
Alte articole din Psihologie
Articole grupate pe Sectiuni
|
|
|