Stresul reprezinta o stare de tensiune a intregului organism, aparuta in cadrul unui dezechilibru intre solicitarile mediului si posibilitatile organismului.

Selye considera ca stresul are doua dimensiuni: distresul si eustresul. Termenul de "eustres" desemneaza nivelul unei stimulãri psihoneuroendocrine moderate, optime, care mentine echilibrul si tonusul psiho-fizic al persoanei, starea de sanatate, si care induce o adaptare pozitiva la mediu. In schimb, stresul care depaseste o intensitate critica si a carei valoare variaza, in limite largi, de la individ la individ, este desemnat prin termenul de "distres". Distresul este provocat de supraincarcari, suprastimulari intense si prelungite, care depasesc resursele fiziologice si psihologice personale, rezultand scaderea performantei, insatisfactie, tulburari psihosomatice si fizice.

In concluzie, nu trebuie sa evitam orice forma de stres, ci sa il recunoastem si sa-i raspundem eficient, cu atat mai mult, cu cat exista o varietate de modalitati in care putem raspunde stresului.
Viata sexuala, ca parte importanta a personalitatii, este, in mod evident, afectata de stresul cotidian. In plus, poate deveni ea insasi sursa de stres, participand, astfel, la formarea unui cerc vicios. Relatia dintre sex si stres este una de interdependenta, nu doar ca relatie cauzala, ci si ca forma de manifestare. Pentru a putea intelege aceasta relatie, trebuie sa se inteleaga mecanismele de protectie pe care psihicul le adopta in fata unui stres de lunga durata sau de o intensitate medie, ca acela caruia ii suntem supusi majoritatea dintre noi.

Stresul creeaza un sentiment de teama, de insecuritate, caruia ii raspundem printr-o trebuinta afectiva, prin supunere, prin putere sau prin retragere. Astfel, in spatele trebuintei afective se ascunde rationamentul "sunt iubit, deci sunt ocrotit, protejat", pentru supunere sau retragere - "ma supun ( sau ma retrag) deci nu voi fi lovit", iar pentru putere - "sunt puternic, deci nimeni nu va incerca sa ma loveasca". Trebuinta afectiva ia, adesea, forma unei frenezii sexuale sau a foamei de placeri sexuale, fara a fi redusa numai la aceasta. Expresia sexuala a trebuintei de afectiune depinde, intr-o anumita masura, de faptul daca ea este favorizata sau nu de circumstante exterioare, depinzand, in acelasi timp, de diferentele imprimate de civilizatie, de vitalitatea si de temperamentul sexual diferit, pentru unele persoane depasind comportamentul sexual normal. Astfel, aceste persoane trec de la o relatie sexuala la alta, fara discriminare in alegerea partenerilor, pentru ei relatiile sexuale insemnand nu numai eliberarea de tensiunile sexuale specifice ci, mai ales, singura cale de realizare a contactului uman. Contactul fizic este un substitut pentru relatia afectiva. Sexualitatea devine principala punte de contact cu ceilalti si capata o importanta excesiva. Pentru majoritate insa, sexul reprezinta de cele mai multe ori,­­­ o modalitate de eliberare a tensiunilor si anxietatilor, o modalitate de relaxare. Pentru cei foarte stresati, convertirea tensiunilor psihice refulate in sex poate duce la o falsa concluzie, si anume ca dorintele sale sexuale exagerate s-ar datora temperamentului sau innascut. Este o situatie similara cu cel care considera ca organismul sau are nevoie de zece ore de somn, si nu de opt ca restul lumii cand, de fapt, trebuinta exagerata de somn este determinata de diverse emotii refulate, somnul servind ca mijloc de a se retrage din toate conflictele.

Existenta si, inevitabil, adaptarea la o societate competitiva, stresanta prin insisi mecanismele ei, a modificat atitudinea generala fata de sex. Suntem oarecum mandri de atitudinea noastra liberala fata de sexualitate - avem o mai mare libertate in stabilirea raporturilor sexuale si o mai mare capacitate de satisfactie. Ultimul aspect este adevarat mai ales pentru femei; frigiditatea nu mai este o conditie normala, fiind considerata o deficienta. Vorbim mai mult si mai deschis despre sex; am depasit atitudinea lui "nu te uita, nu pune mana!". Si totusi, activitatea sexuala este astazi mai degraba o modalitate de eliberare a tensiunilor psihice decat un impuls sexual veritabil. Sexul a devenit un sedativ si nu o cale de cautare a fericirii.

Daca mijloacele noastre de protectie sunt depasite sau conventiile sociale sunt suficient de puternice incat sa nu produca modificari in comportamentul sexual, atunci este posibil ca raspunsul sexual propriu-zis sa fie afectat. Factorii psihici stau la baza multor disfunctii sexuale, atat ale femeii, cat si ale barbatului. Absenta libidoului, frigiditatea, tulburarile de dinamica sexuala, tulburarile de ejaculare pot avea ca etiologie, pe langa cauzele organice, de multe ori mai simplu de inlaturat, cauzele psihice, si anume stresul psihic si efectele acestuia. Dupa cum se stie, etapele raspunsului sexual la femeie sunt patru, primele doua - excitatia si faza in platou - fiind dependente de sistemul nervos parasimpatic, iar ultimele doua - faza orgasmica si rezolutia - de sistemul nervos simpatic. Cum in reactia de stres sistemul nervos simpatic epuizeaza rezervele de adrenalina si noradrenalina, disfunctiile raspunsului sexual vor implica ultimele doua faze, consecinta fiind lipsa orgasmului. Aparitia unei deficiente in obtinerea raspunsului sexual va deveni, la randul ei, cauza majora de stres, mai ales pentru barbati. Acestia percep mult mai acut fenomenul, incapacitatea de reproducere semnificand o eliminare sociala, pierderea respectului de sine. Apare, astfel, un cerc vicios, pe care doar o activitate sexuala normala l-ar putea rupe.

Indiferent carea ar fi efectele stresului asupra personalitatii, solutia e aceeasi: trebuie sa dai si sa primesti afectiune. Cu atat mai mult cu cat, stim cu totii, ca dragostea este baza sexului de calitate. In plus, deosebit de important in managmentul stresului este comunicarea dintre parteneri, privind stresorii si efectele lor. Mesajul trebuie insa formulat astfel incat sa nu apara ca o critica la adresa comportamentului partenerului. Uneori insa, suntem atat de stresati, incat ajungem sa stresam si partenerul, desi acesta ne-ar putea ajuta sa ne simtim mai bine.

Stresul este un adevarat ucigas al pasiunii. Insa, o partida de sex produce substanta chimica numita dopamina, care anihileaza hormonii de stres. Numai 20 de minute de stres au ca rezultat doua ore de relaxare. Sexul facut cu regularitate este un adevarat eliminator de stres si poate preveni durerile de cap, tensiunea nervoasa, etc.
De asemenea, cercetatorii americani au ajuns la concluzia ca sexul poate face minuni: partenerii cuplurilor mai vechi care fac dragoste constant, se afla intr-o forma fizica si psihica mult mai buna decat cei care fac sex rar si cu parteneri diferiti.
Un studiu psihologic recent a aratat ca actul sexual reduce stresul si creste capacitatea de a face fata situatiilor stresante. De ce este asa ramane inca o problema deschisa, insa dovezile de natura empirica par destul de solide.

Stuart Brody, un psiholog de la Universitatea Paisley din Marea Britanie, a supus unui test care determina stresul, un grup de femei si barbati. Testul implica vorbitul in public si efectuarea cu voce tare a unor operatii aritmetice. Pentru a determina stresul, Brody a masurat presiunea arteriala. Participantilor la test li s-a cerut sa tina jurnale ale diverselor lor activitati sexuale: contact sexual, masturbare, sex fara contact sexual insa cu un partener, si respectiv nici o activitate sexuala. Rezultatele au aratat ca cei mai putin stresati indivizi erau cei care avusesera numai contacte sexuale (fara sa aiba si alte tipuri de activitate sexuala). De asemenea, tensiunea le revenea la normal cel mai repede. Persoanele care nu avusesera activitati sexuale au fost cele mai stresate si, in cazul lor, dura cel mai mult pana sa revina la normal. Prin urmare, cu toate ca masturbarea e mai buna decat abstinenta, actul sexual este, categoric, cea mai relaxanta activitate.

Pentru a fi sigur ca reactia la stres era, intr-adevar, determinata de activitatile sexuale, Brody i-a testat pe subiecti si in privinta unor forme de probleme neurotice, anxietate, stres la locul de munca, si i-a intrebat cat de satisfacuti sunt in cadrul relatiilor. Conexiunea dintre sex si stres a ramas la fel de clara si dupa ce a tinut cont de acesti factori. Brody spune ca efectele nu pot fi atribuite pur si simplu satisfactiei de moment datorata orgasmului ci, dimpotriva, sunt efecte care dureaza cel putin o saptamana. De ce are insa sexul acest efect? Omul de stiinta speculeaza ca, poate, efectul de calmare se datoreaza producerii hormonului oxitocina.

Barbatii si femeile raspund diferit la stres, iar aceste diferente pot sa influenteze ceea ce se intampla in pat.
In timp ce barbatii supusi stresului, apeleaza la fuga sau lupta, femeile au tendinta de a avea grija de ceilalti, de a fi prietenoase si de a cere ajutorul celorlalti. Acest rezultat ar putea fi datorat diferntelor individuale hormonale. Hormonul oxitocina are un efect de calmare atat asupra femeilor cat si asupra barbatilor dar, in timp ce hormonul sexual feminin (estrogenul) creste acest efect, la barbati, hormonul sexual masculin (androgenul) descreste efectul. Diferentele de gen in raport cu stresul influenteaza si raspunsul sexual.


Bibliografie:


Beck, J.A.; Bozman, A.W. (1995), Gender differences in sexual desire: the effects of anger and anxiety, Archives of Sexual Behavior, 24, 595-611.
Freud, S. (1991), Trei eseuri despre teoria sexualitatii, Editura Centrum.
Mihaescu, B. (2004), Cuplul conjugal, ori la bal, ori la spital, Editura Humanitas, Bucuresti.
Mitrofan, I. (2000), Orientarea experientiala in psihoterapie, Editura S.P.E.R., Bucuresti.
Westheimer, R. K. (1998), Sex pentru toti, Editura Teora, Bucuresti.
Strominger, L. (2000), Psiho-Patologie sexuala, Editura ANTET XX PRESS.