Cancerul mamar se previne din adolescenta

Adaptare dupa Karen Collins, M.S., R.D.,C.D.N.
American Institute for Cancer Research
Cancerul mamar continua sa fie a doua cauza de deces prin cancer în tarile civilizate. Spre deosebire de alte tipuri de cancer, unde se stie ca un stil de viata sanatos poate preveni 70-80% din îmbolnaviri, cancerul de sân a fost socotit întotdeauna o exceptie. Exista foarte multi factori de risc ce duc la aparitia lui care nu pot fi influentati de deciziile noastre: vârsta peste 50 de ani, existenta unor rude de sânge (mama, sora etc.) care au suferit de aceasta boala, preexistenta unor boli ale sânului, iradierea excesiva a glandei mamare, pubertatea precoce (primul ciclu înainte de 12 ani), debutul întârziat al menopauzei (dupa 55 ani), vârsta de peste 30 de ani la nasterea primului copil sau absenta copiilor, absenta alaptarii, folosirea pilulelor anticonceptionale în ultimii 10 ani, terapia de substitutie cu estrogen administrata mai mult de cinci ani în ultimii 10 ani etc. La prima vedere nu prea ramâne loc de interventie prin corectarea stilului de viata.
Oare asa sa fie?
Desi cancerul mamar este diagnosticat de regula mai tarziu in cursul vietii, studiile arata ca el apare si se dezvolta pe parcursul unei vieti intregi. Recent s-a constatat ca obiceiurile practicate in adolescenta pot influenta semnificativ riscul de cancer mamar mai tarziu in viata.
Indiferent de localizare, cancerul este declansat de unele alterari (mutatii) ale ADN-ului din genele anumitor celule. In timpul pubertatii, nivelurile crescute de hormon estrogen duc la diviziuni rapide ale celulelor glandelor mamare. Aceasta le face mai vulnerabile la alterari ale ADN-ului si nu le da ragazul sa repare aceste stricaciuni inainte ca ele sa devina permanente.
în plus, celulele glandelor mamare nu se maturizeaza complet decât dupa ce femeia duce la termen o sarcina. Potrivit specialistilor de la Universitatea Cornell din SUA, celulele incomplet maturizate ale glandelor mamare fixeaza mult mai puternic carcinogenii (substante care cauzeaza cancer) si nu sunt la fel de eficiente in repararea ADN-ului ca celulele mamare mature.
Cu cât o femeie incepe sa aiba ciclul menstrual mai devreme in cursul vietii, cu atat va avea mai multe cicluri menstruale, ceea ce inseamna o expunere totala la estrogen mai mare pe parcursul perioadei fertile a vietii ei. Unii cercetatori au estimat chiar ca o intarziere de doi ani in debutul menstruatiei ar putea insemna o reducere cu 10% a riscului de cancer mamar mai tarziu! Fetele care fac sport (atletism de ex.) au primul ciclu menstrual la o varsta mai mare decat fetele sedentare. Exercitiile fizice regulate ar putea sa scada riscul de cancer de sân si prin intarirea sistemului imunitar. Un alt factor de care depinde varsta debutului menstruatiei este consumul de carne si oua: cu cat ingestia acestor alimente de origine animala este mai mare, cu atat varsta menarhai (primului ciclu) scade...
Pe de alta parte, desi debutul precoce al menstruatiei este un factor de risc recunoscut pentru cancerul mamar, incercarea de a-l preveni prin cure severe de slabire sau exercitii fizice excesive nu este inteleapta. Aceste metode pot duce la pierderi masive de substanta osoasa sau la declansarea unor tulburari ale comportamentului alimentar. Obiectivul trebuie sa fie si in acest caz un stil de viata sanatos, activ si echilibrat, care sa permita o dezvoltare normala.
Sunt prea putine studii care au examinat impactul fumatului in adolescenta ca factor de risc pentru cancerul mamar. Cu toate acestea, carcinogenii din fumul de tigara ajung in sângele fumatoarelor si circula prin tot corpul lor, putând fi deosebit de daunatori in cursul adolescentei, când celulele glandelor mamare se divid intr-un ritm accelerat.
Întrucât adolescentele sunt mai vulnerabile la alterarile ADN-ului care pot declansa dezvoltarea cancerului mamar, ele ar trebui sa nu neglijeze efectele protectoare ale unei diete cu multe fructe, legume si cereale integrale. Aceste alimente furnizeaza cantitati generoase de vitamine antioxidante care contribuie la protejarea ADN-ului fata de substantele toxice, continând, în plus, o varietate de substante nutritive esentiale pentru repararea ADN-ului. Compusii fitochimici prezenti în mod natural în aceste alimente stimuleaza enzimele care inactiveaza substantele cancerigene înainte ca ele sa apuce sa provoace daune substantiale. Recomandarea Institutului american de cercetare a cancerului (IACC) de a consuma în fiecare zi cinci sau mai multe portii de legume si fructe variate s-ar putea să se dovedeasca chiar mai importanta pentru adolescenti decât pentru adulti!
Consumul de alcool a fost identificat drept unul din factorii de risc ai cancerului mamar la orice vârsta, desi mecanismul exact prin care alcoolul creste riscul acestui tip de cancer nu a putut fi clarificat înca. S-ar putea ca alcoolul, prin efectul sau de crestere a nivelului de estrogen, sa faca celulele glandelor mamare mai susceptibile la mutatii, sau sa contribuie la cresterea riscului în alt mod, nedefinit înca. Deocamdata nu se stie cât de mult creste riscul de cancer mamar ingestia de alcool la vârsta tânara, dar chiar si aceste întrebari fara un raspuns definitiv reprezinta înca un motiv pentru care este foarte bine sa-i încurajam pe adolescenti sa evite alcoolul.
Un raport epocal al IACC publicat în 1995 (Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global Perspecitve) subliniaza faptul ca o dieta bazata pe alimente vegetale, evitarea alcoolului, activitatea fizica regulata si mentinerea greutatii în limite normale pot reduce incidenta cancerului mamar cu 33-50%! Raportul atrage atentia ca aceste schimbari în stilul de viata vor avea beneficiu maxim daca sunt efectuate înainte de pubertate si daca sunt practicate pentru tot restul vietii. Desigur ca sunt necesare studii suplimentare în acest domeniu, dar un lucru este deja cert: formarea unor obiceiuri sanatoase de viata în zorii vietii ramâne calea cea mai sigura spre o sanatate de fier!