Convietuirea cu stresul

Intalnim din ce in ce mai des acest cuvant – stres. Oriunde mergem, in metrou, in masina, in vacante, cu cine ne intersectam suntem bombardati: „sunt stresat/a”, „nu mai suport stresul de la serviciu”, „este stresant”, „am o munca stresanta”. Ceea ce stim este ca acest „stres” este „ceva” ce ne asalteaza permanent si ne face rau. Am ajuns sa ne imaginam „stresul” ca un monstru care ne inghite oriunde am fi.

Dar ce este acela stres? Specialistii definesc stresul ca o reactie generala nespecifica a organismului la actiunea externa a unor factori care pot fi de natura fizica, chimica, biologica sau psihica. Prin urmare vom face distinctia dintre stresul de alta natura si cel psihic. Stresul psihic este provocat de factori psihici care pot avea o semnificatie pozitiva – eustres - sau negativa – distres - pentru individ.

Ca sa exemplific, distresul apare cand exista un dezechilibru intre cereri si posibilitatile pe care noi credem ca le avem pentru a le face fata. Cand apare? Atunci cand rezolvarea unor probleme ni se pare dificila, cand suntem suprasolicitati, cand traim un conflict intern si chiar si atunci cand suntem subsolicitati (lipsa de activitate, monotonia, plictiseala).
Eustresul reprezinta acel „stres placut” care apare cand desfasuram activitati cu semnificatie pozitiva si care ne fac placere, atunci cand ascultam muzica, cand dansam, cand facem sport etc.

Ceea ce majoritatea oamenilor numesc stres este, de fapt, o senzatie interioara de neliniste sau o tensiune perceputa ca fiind neplacuta. Stresul inseamna presiune exterioara, iar tensiunea este efectul interior.
Noi oamenii suntem foarte diferiti cand vine vorba de greutatea pe care o putem ridica fiecare. Asa se intampla si cu toleranta fiecaruia la situatiile percepute ca stresante. Exista persoane care se adapteaza usor la zgomot si persoane care au dificultati.
Toleranta la anumite situatii este data de experientele de viata traite si de convingerile formate. Daca le analizam si le ajustam putem avea un raspuns mai adaptat. Prin urmare, avem posibilitatea sa alegem modul in care reactionam la evenimentele exterioare.
Suntem cu totii calatori in aceasta viata, lucrurile se intampla, interpretarea lor – bune, rele – este data de noi insine. Semnificatia cu care le investim ne dicteaza modul in care raspundem la acestea. Nu evenimentele sunt relevante, ci modul in care raspundem la ele.

Prea putin ne aplecam asupra noastra, sa ne intelegem starile, emotiile si ceea ce ni le-a declansat. Suntem concentrati mai degraba pe a gasi vinovatii ba dam vina pe trafic, ba pe aglomeratie, ba pe vanzatoarea de la magazin, ba pe soferul X, ba pe Y, gasim un vinovat pentru orice. Ne pierdem in acest noian de scuze si neglijam cel mai important element: noi. Daca ne-am asuma responsabilitatea lucrurilor care nu ne plac, am putea sa facem schimbari benefice in viata noastra.
O solutie pentru a ne imbunatati viata este sa incetam sa dam vina pe altii pentru ca ne declanseaza reactii care nu ne plac. Problema nu consta in ce fac altii, ci in reactia noastra la ceea ce fac altii. Ce ar fi sa gasim noi modalitati de raspuns? In felul acesta, invatam sa raspundem mai eficient, mai adaptat si tensiunea interioara ar scadea.

Cum ar arata viata ta daca ti-ai asuma responsabilitatea modului in care te simti si reactionezi la ceea ce se intampla? Ce ai putea face incepand de astazi?