Despre psihoterapia cognitiv-comportamentala

1. Ce este psihoterapia cognitiv-comportamentala ?


Psihoterapia cognitiv-comportamentala este o terapie de scurta durata, focalizata pe rezolvarea problemelor, cu rezultate evidente, centrate pe ameliorarea sau vindecarea unor simptome neuropsihice sau psihosomatice.

Principiul de baza al terapiei cognitiv-comportamentale postuleaza faptul ca modurile in care o persoana se comporta sunt determinate de felul in care aceasta interpretează situatiile imediate cu care se confrunta.

Psihoterapia cognitiv-comportamentala ii va permite clientului sa dobandeasca unele abilitati prin care sa rezolve nu numai problema prezenta, ci si eventuale probleme similare ce pot sa apara in viitor.

In procesul terapeutic se pun in actiune tehnici specifice menite sa restabileasca echilibrul psihic al clientului si sa-i permita acestuia o mai buna adaptare la realitate.

Psihoterapia este delimitata in timp si are obiective clar definite.

Asigurarea conditiilor optime pentru dezvoltarea cu succes a relatiei psihoterapeut-client este primordiala.


2. Care sunt tipurile de tulburari pe care le abordeaza ?
Principalele tipuri de tulburari pe care psihoterapia cognitiv-comportamentala le abordeaza sunt:
• atacuri de panica si anxietate generalizata
• tulburari fobice (claustrofobie, agorafobie, acrofobia, fobie sociala, etc)
• tulburari obsesiv compulsive (obsesii de contaminare, obsesia accidentelor, obesia ordinii etc.)
• tulburari depresive
• disfunctii sexuale psihogene (lipsa dorintei sexuale, ejaculare precoce, impotenta, anorgasmie, frigiditate, vagininism, dispareunie )
• probleme de cuplu marital
• insomnie, ticuri, enurezis, logonevroze, joc patologic
• tulburaril psihosomatice (cefalee, dureri cronice, hipertensiune arteriala, diabet, astm bronsic)




3. Cat dureaza o psihoterapie cognitiv-comportamentala ?
In functie de problema pe care o tratezi si de gradul in care vrei sa fie rezolvata aceasta problema. Multi oameni vin la terapie ca urmare a manifestarii unor simptome suparatoare (fobii, obsesii, stari depresive, insomnie, tulburari de dinamica sexuala, probleme de cuplu etc.). Durata medie a unor astfel de sedinte este de 2-3 luni de zile, cu sedinte saptamanale sau bisaptaminale.

4. Care sunt motivele pentru care oamenii vin la psihoterapie ?
Cele mai des intalnire motive pentru care omenii decid sa mearga la terapie sunt:
• vor sa dobandeasca o mai profunda intelegere cu privire la anumite aspecte legate de propria persoana, vor sa se cunoasca mai bine;
• vor sa dobindeasca o mai mare incredere in fortele proprii;
• vor sa-si insuseasca deprinderi de comunicare mai eficiente;
• vor sa se elibeze de un simptom, tulburare sau fobie
• vor sa se stapineasca mai bine in situatiile stresante;
• vor sa treaca cu bine peste o pierdere suferita;
• vor sa se asigure ca se gasesc in relatia potrivita sau au job-ul potrivit;
• vor sa-si optimizeze comportamentul afectiv-erotic;
• evita sa abordeze cu partenerul de viata unele discutii legate de propria relatie;
• au trecut printr-un divort, separare sau despartire;
• vor sa ofere sprijin psihologic copiilor sai aflati in dificultate (hiperemotivitate, trac, rivalitate intre frati, dificultati in invatare, optimizare fizica, respectiv performante superioare in sportul pe care il practica).

Pentru rezultate optime, clientul trebuie sa manifeste o suficienta motivatie pentru psihoterapie si sa se implice activ in indeplinirea sarcinilor terapeutice.

5. Ce presupune prima sedinta de psihoterapie?
In cadrul prime sedinte, terapeutul va prezenta clientului regulile impuse de cadrul psihoterapeutic. Vor fi clarificate aspecte legate de confidentialitatea in psihoterapie, tehnicile si metodele utilizate, natura relatiei terapeutice, durata sedintelor, frecventa lor, pretul consultatiilor.
Fireste, nu este obligat sa continuie terapia dupa prima sedinta introductiva si poate intrerupe programul in orice moment.
Primele sedinte sunt dedicate identificarii problemelor si elaborarii unui plan terapeutic. Deseori clientul se prezinta la terapie cu un amalgam nediferentiat de probleme, iar terapeutul este cel care il ajuta sa le ordoneze.
Psihoterapia necesita munca si efort sustinut atit din partea terapeutului, cit si din partea clientului.
Terapeutul stabileste sarcini precise si clare (asa-numitele "teme pentru acasa") pe care clientul trebuie sa le indeplineasca intre sedintele de terapie. Cea mai importanta parte a terapiei se desfasoara in viata de zi cu zi, clientul urmand sa puna in aplicare ce a invatat in cadrul sedintei de psihoterapie. In masura in care aceste sarcini sunt indeplinite, progresele in terapie vor fi accelerate.


6. Care este rolul relatiei terapeut-client

Este important sa se stabileasca o buna relatie intre client si terapeut. Terapeutul manifesta respect, caldura, capacitate de a intra in modul de a gindi, a simti si a actiona al clientului in scopul de a-l intelege mai bine. Terapeutul trateaza fiecare persoana ca pe un individ unic, iar terapia este formulata astfel incit sa intilneasca unicitatea nevoilor fiecarui client.

Clientul isi poate pune increderea in terapeutul sau, stiind ca etica si responsabilitatile profesionale ale acestuia il exclud de la urmarirea propriilor sale interese sau de la exploatarea in vreun sens a clientului sau. Acest fapt devine foarte important ca urmare a naturii private si uneori intens emotionale a relatiei stabilite cu terapeutul.

Relatia terapeutica in terapiile cognitiv-comportamentale este de tip egalitar. Sarcina principala in cadrul acestei relatii este cistigarea increderii clientului, ajutindu-l sa vada in terapeut o persoana pe care se poate baza si capabila sa ofere sprijin psihologic.


7. In ce masura este respectata confidentialitatea ?

Tot ceea ce ii impartasesti terapeutului este confidential. Regula secretului profesional poate fi incalcata doar atunci cind informatiile pe care terapeutul le obtine indica posibilitatea unui pericol iminent pentru client (manifestarea unor tendinte suicidare) sau pentru alte persoane (intentii heteroagresive).