SCHITE TEORETICE DESPRE TERAPIA YUMEIHO TEORIA CENTRULUI DE GREUTATE

• TEORIA CENTRULUI DE GREUTATE
1. Schimbarea pozitiei centrului de greutate influenteaza direct aparitia bolilor.
2. Un bun echilibru este cel mai important factor in pastrarea sanatatii, insa nu singurul.
3. Este importanta si starea de tensionare (tonusul) a musculaturii.
4. Numai cand corpul uman are un relativ bun echilibru, musculatura poate avea un tonus normal.
5. Centrul de greutate intotdeauna isi schimba pozitia.
6. Transpozitia (descentrarea, dislocarea) centrului de greutate (C.G.) se manifesta ca diferenta de distributie a greutatii la nivelul membrelor inferioare (m. inf.).

• Gradele descentrarii (transpozitiei, dislocarii) C. G.

1. Descentrare in limitele careia se poate pastra o buna stare de sanatate: aceasta nu trebuie sa fie mai mare de10% din jumatatea greutatii totale a corpului.

2. “ Mare atentie, posibilitate crescuta de imbolnavire” intre 10 – 30% din ½ greutatii totale (G.) a corpului. Procentul (gradul) nu este intotdeauna direct proportional cu instalarea bolilor, aceasta deoarece se poate schimba foarte repede pozitia C.G. dintr-o parte in alta (stg. – dr.), mai ales in timpul miscarilor zilnice. Daca procentul de greutate suplimentara pe unul din membrele inferioare se pastreaza suficient de mult timp atunci imbolnavirile vor progresa.

3. “Mare pericol” reprezentat de un grad mai mare de 30% din ½ din G. Incepand cu acest procent apar serioase imbolnaviri. Exemplu, daca este acest grad (procent) este distribuit suplimentar la nivelul m. inf. stg. se va instala depresia sau/si imbolnaviri ale cordului.

Daca se distribuie mai multa greutate pe piciorul stg. ( fiti atenti, in timpul mersului! deoarece in repaus este o cu totul alta situatie) aceasta se numeste descentrare spre stanga a centrului de greutate.

Schema unei persoane cu descentrarea spre stanga a centrului de greutate (C.G.-stg.)
Persoana va sta cu spatele la examinator. Greutatea excedentara de pe piciorul stang, este indicata prin sageata rosie.
Vezi fig 1.
Ambele variante trebuie sa se compare cu tonusul (tensionarea) ‘normal(a)’. In aceasta situatie este mai mare posibilitatea aparitiei imbolnavirilor la nivelul partii superioare drepte (foarte tensionate, contractate). La nivelul membrelor inferioare, cele mai serioase simptome se vor manifesta la nivelul articulatiilor si muschilor piciorului de baza (de sprijin principal), in cazul nostru stangul, din cauza prea marii greutati (incarcari). Imbolnaviri pot apare si la nivelul piciorului drept din cauza prea marii tensionari (contracturi cauzate de dislocarea coxala si nu de greutatea excedentara!) insa nu la fel de serioase.
In pozitiile de repaus, culcat si sezand, imbolnavirile se produc datorita tensionarilor excesive (tonus crescut peste limitele normale la nivelul musculaturii) si nu datorita greutatii excesive ca in timpul mersului sau al ortostatismului.
Pentru tratarea membrelor inferioare sau a regiunii lombare trebuie sa se aplice terapia la nivelul partii care nu prezinta simptomatologie dureroasa. ( contrara partii dureroase).
Dupa experienta:
 in 70% din cazuri pentru schimbarea pozitiei C.G. trebuie sa se trateze partea opusa celei a piciorului de baza (de sprijin principal);
 in 30% din cazuri trebuie sa se trateze piciorul de baza.
Pentru a putea aprecia la care parte trebuie aplicata terapia observati pacientul timp de cateva sedinte. Daca nu se produce o ameliorare a starii de sanatate, ci aceasta chiar se inrautateste, schimbati maniera de aplicare a terapiei, (efectuand masaj asupra piciorul de baza).
Daca apar reactii atunci trebuie sa intrebam pacientul daca durerile sunt suportabile. Pacientul are dreptul sa aleaga el insusi maniera de tratament aplicata de terapeut astfel incat sa decida daca se va urmari ameliorarea simptomatologiei de reactie (iarasi se revine la partea opusa) sau se continua tratamentul pe aceeasi parte (maniera mai utila deoarece va avea efect mai rapid asupra simptomelor originale).

Exersare provizorie pentru schimbarea pozitiei C.G.

Fig. 2.
Analiza provizorie a pozitiei (situarii) C.G. : daca pacientul slabeste atunci este 70% sansa de a avea descentrare spre stanga a C.G., si invers. Perioada de timp in care pacientul castiga/pierde in greutate depinde de gradul (procentul) descentrarii.

In continuare se vor indica bolile (sindroamele) care pot apare in urma descentrarii (dislocarii, transpozitiei) centrului de greutate spre stg. respectiv dr.
Dislocarea spre stg. a C.G. poate genera:
- slabire accentuata;
- suferinta a organelor digestive cum ar fi: stomac, duoden, vezicula biliara, ficat, intestine. Diaree frecventa.
- Suferinte ginecologice: mensruatie dureroasa si/sau neregulata, sterilitate , afectiuni ale uterului si ale organelor anexe (fibroame, chisturi, anexite) etc.
- Afectiuni ale vezicii urinare, ureterului, uretrei si rinichiului drept.
- Accidente vasculare cerebrale la nivelul emisferei cerebrale drepte.
- In general afectiuni ale tuturor organelor situate in partea dreapta (ochi, urechi, dinti etc.)
Dislocarea spre dr. a C.G. poate genera:
- obezitate. Supraponderabilitate. Constipatie.
- Tulburari functionale si imbolnaviri ale sistemului cardio-vascular. Infarct miocardic, cardipatii ischemice, aritmii cardiace.
- Afectiuni ale aparatului respirator (raceli frecvente, bronsite, astm bronsic, pneumonii etc.)
- Diabet, si alte suferinte ale pancreasului.
- A.V.C. la nivelul emisferei cerebrale stangi.
- Afectiuni ale prganelor situate in partea stanga cum ar fi: ochi, urechi, dinti etc.)
In general, dupa boli serioase, centrul de greutate se schimba.

Diagnosticul pozitiei centrului de greutate (P.C.G.)
In primul rand (si cel mai important) se va diagnostica P.C.G. dupa simptomatologie!
- intrebati cu atentie si precizie despre schimbarile in greutate avute de pacient pe parcursul timpului.
- Controlati posibilitatea de indreptare a articulatiilor coxale; in 70% din cazuri se poate mai usor indrepta art. situata pe parte piciorului de baza.
- Comparati capacitatea de extensie la nivelul articulatiei genunchiului, in pozitia culcat. In 70% din cazuri piciorul de baza este mai elastic.
- Piciorul de baza este cel mai adesea mai lung.
- Umarul de pe partea pic. de baza este cel mai adesea mai jos.

Cand tratati in primul rand vor dispare simptomele si doar dupa aceea se va indrepta structura corpului. Aceasta deoarece este mai usor sa se elimine simptomele. Insa daca boala este in stadiul 1 atunci acestea se vor manifesta simultan.

• PARTEA A 2-A

Dislocarea oaselor coxale (D.C.)
Daca nu este dislocare atunci linia oaselor coxale trebuie sa fie orizontala atat in pozitia ortostatica cat si in decubit ventral. In acest caz ambele m.inf. prezinta aceeasi lungime.
Schema dislocarii coxale drepte: Pacientul culcat pe burta (sau pe spate), osul coxal de pe partea dreapta este mai inalt decat cel din stg. (sau mai jos decat cel din stg.).
Stadiile dislocarii coxale:
1. M. inf. de pe partea dislocarii este mai scurt- centrul de greutate este fixat pe o parte.
2. M. inf. de pe partea dislocarii (incepe sa se “lungeasca” pana devine asemeni celuilalt) apare la fel de lung ca si celalalt, sau chiar mai lung. – C.G. fixat pe partea opusa.
3. Stadiul tipului combinat (boli cronice); simptome mixte ale stadiilor 1 si 2.

Informatii generale despre dislocarea oaselor coxale

- Conform statisticilor 99% dintre oameni prezinta dislocare coxala.
- Dislocarea coxala dreapta este cea mai des intalnita, (mai des la femei decat la barbati).
- Cea mai mare parte a dislocarilor coxale apar din nastere ( intrauterin sau in timpul travaliului)
- In timpul vietii apare posibilitatea schimbarii (partii) dislocarii coxale (fie in urma unor accidente, fie in urma unor activitati sportive intense, fie chiar in urma unui tratament)
- Daca musculatura regiunii lombare este foarte tensionata atunci dislocarea coxala este fixata.
- Daca musculatura regiunii lombare este suficient de moale atunci pot apare dislocari coxale in urma oboselii. Daca oboseala (incarcarea) dureaza (se mentine timp indelungat), atunci dislocarea se poate schimba la partea opusa. Dupa disparitia oboselii totul se poate normaliza.
- Dislocarea coxala are o importanta relatie cu articulatia sacro-iliaca. De asemenea atentie la tonusul (tensionarea) muschilor sacro-iliaci si lombo-sacrali.
- Numarul de sedinte necesar pacientului pentru anularea dislocarii coxale depinde de tensionarea musculaturii. Daca musculatura este suficient de elastica (moale) asemeni cu cea a copiilor atunci chiar si dupa un minut se poate anula dislocarea coxala.
- La un caz concret nu apar boli in timp definit din cauza dislocarii coxale.
- Dislocarea coxala este aproape intotdeauna, insa nu imediat apar imbolnavirile.
- Bolile apar din cauza schimbarii centrului de greutate.
- Dislocarea coxala este numai cauza principala a descentrarii centrului de greutate.