Acupunctura, metoda de tratament ce apartine medicinei traditionale chineze, face parte din categoria metodelor mai nou denumite “naturale”, in sensul ca nu foloseste substante straine organismului pentru a masca simptome sau a inlatura factori externi patogeni. Ea se bazeaza pe modificarea reactivitatii organismului si intarirea rezistentei la factori de mediu pentru a conduce la vindecare.
In acupunctura, ca si in filozofia taoista pe care se bazeaza, viziunea medicinei chineze asupra corpului uman, energia primeaza asupra substantei. Boala este mai intai de toate o tulburare a echilibrului energetic al organsimului, iar tratamentul trebuie intai sa restabileasca acest echilibru, dupa care simptomele vor disparea de la sine. O intrebarea ce se aude frecvent in cabinetul acupunctorului este: “Dar ce au acele astea in ele, de fac bine?”. Nimic deosebit. Nu acul in sine este remediul, ci punctul stimulat. Acupunctura lucreaza cu un sistem complex de meridiane subcutanate aflate in legatura cu organele interne si puncte cu functii specifice. Fiecare punct de acupunctura, corect stimulat, exercita o anumita influenta asupra unui organ sau meridian, iar aceste actiuni sunt specifice si diferite pentru fiecare punct in parte. Acupunctorul, in consecinta, “prescrie” punctele care trebuie intepate asa cum internistul prescrie pilule sau siropuri. |