Antioxidantii sint o clasa de elemente nutritive, care au rolul de a impiedica oxidarea altor compusi. Altfel spus, radicalii liberi produsi de oxidare si care au actiune asupra celulelor organismului sint neutralizati de antioxidanti. In organismul uman exista deci un echilibru permanent intre cele doua familii chimice, antioxidantii eliminind in permanenta radicalii liberi in exces.
Factori ce genereaza dezechilibrul
Un dezechilibru intre antioxidanti si radicalii liberi poate fi legat de lipsa de antioxidanti in alimentatie sau poate fi generat de factorii exteriori, care pot antrena cresterea cantitatii de radicali liberi. Acesti agenti exteriori sint:
tigarile
alcoolul
poluarea
expunerile prelungite la soare
exercitiile fizice intense
medicamentele
In prezent, se estimeaza ca peste 200 de maladii sint legate de acest dezechilibru dintre radicalii liberi si antioxidanti. Desi cercetarile sint destul de contradictorii in aceasta privinta, maladiile cardiovasculare sau cancerul sint legate de excesul de radicali liberi.
Care sint antioxidantii si ce rol au ei
Vitamina C preintimpina infectiile bacteriene si reduce efectele potentialilor alergeni, impiedicind oxidarea vitaminelor A, E si a unor componente din complexul B.
Vitamina E protejeaza vitaminele B si C impotriva oxidarii. Are capacitatea de a se uni cu oxigenul, impiedicind transformarea lui in peroxizi toxici pentru organism. Exercita actiune antipoluanta asupra plaminilor si este un factor de protectie impotriva cardiopatiilor ischemice.
Seleniul preintimpina carentele de vitamina E si invers, fiind necesar ca ele sa fie luate impreuna.
Vitamina A protejeaza mucoasele gurii, ale nasului, gitului si plaminilor. Impiedica oxidarea vitaminei C.
Zincul dirijeaza si supravegheaza buna desfasurare a proceselor fiziologice si intretinerea sistemelor enzimatice si celulare. Este esential pentru sinteza proteinelor si ajuta la mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.
Unde se gasesc antioxidantii
Antioxidantii se afla in numeroase alimente, cum ar fi:
Vitamina C: ardei, citrice, kiwi, varza, papaya, mure, zmeura, legume de culoare verde, rosii, conopida, cartofi, ardei iuti.
Vitamina E: ulei vegetal, soia, porumb, unt, margarina, oua, varza de Bruxelles, verdeturi, spanac, griu integral, cereale integrale.
Vitamina A: ficat, untura de peste, unt, oua, lapte si produse lactate, legume de culoare galbena si verde inchis.
Seleniu: carne slaba de vita, rinichi, peste, oua, varza, fasole uscata.
Zinc: fructe de mare, carne, ficat, germeni de griu, drojdie de bere, seminte de dovleac, legume de culoare verde, oua, lapte praf degresat.
Polifenoli (flavonoide si tanini): fructe si legume, vin rosu, ceai verde.
Alimentatia mediteraneenilor si sanatatea
De citiva ani, antioxidantii sint foarte mediatizati, aparind ca un adevarat panaceu in materie de sanatate. Lor li se atribuie toate virtutile, incepind de la protectia contra maladiilor cardiovasculare la cea impotriva unor forme de cancer. Prin anii’50, Ancel Keys, epidemiolog american, era frapat de mortalitatea scazuta a locuitorilor insulei Creta, in special cea generata de bolile cardiovasculare. El a demonstrat ca alimentatia locuitorilor tarilor mediteraneene oferea beneficii in favoarea sanatatii si a stabilit ca una din caracteristicile alimentatiei acestora era bogatia de antioxidanti. In afara de aceasta, modul de viata al cretanilor prezenta si el numeroase avantaje: activitate fizica intensa, lipsa poluarii, consum moderat de alcool. Aceasta fericita imbinare de factori era deci cauza sanatatii cretanilor. Ulterior, cercetarile privind antioxidantii s-au inmultit, studii numeroase demonstrind efectul protector al acestora contra unor maladii precum cele cardiovasculare sau cancerul.
La ce sint buni antioxidantii
Printre cele 250 de studii consacrate legaturii dintre fructe si legume si cancer, 80 la suta pun in evidenta efectul protector al acestor alimente, extreme de bogate in antioxidanti. Primele rezultate ale studiului EPIC (European Prospective Investigation into Cancer and nutrition), lansat in 1991 pe un lot de 500.000 de persoane, a confirmat acest efect protector. Incidenta cancerelor digestive a fost redusa cu 50 la suta datorita consumului cotidian de circa 500 g sau mai mult de fructe si legume. Conform aceluiasi studiu, riscul de cancer de colon scade semnificativ la amatorii de peste si creste la consumatorii de mezeluri.
Influenta asupra maladiilor cardiovasculare
Influenta alimentatiei asupra maladiilor cardiovasculare este cunoscuta si bine stabilita. Lipsa de antioxidanti, conjugata cu excesul de colesterol este cit se poate de nefasta, deoarece colesterolul se oxideaza putin cite putin si se depune pe peretii arterelor. Pentru a diminua nivelul colesterolului, trebuie marita cantitatea de antioxidanti printr-un regim bogat in fructe, legume, peste.
Acet lucru a fost demonstrat de dr. Renaud si Lorgeril din Lyon. Cei doi au prescris un regim alimentar mediteraneean unui lot de 300 de persoane care suferisera un infarct miocardic. Dupa circa 27 de luni de supraveghere, medicii au observat o reducere de 73 la suta a deceselor, in raport cu un alt grup martor, care nu urmase recomandarile nutritionistilor. |
